Descoperirea sexualităţii la copiii mici şi preşcolari

Descoperirea sexualităţii la copiii mici şi preşcolari sexualitate copii

 

Încă de la câteva luni copiii se joacă atingându-şi zonele intime. Nu este cazul să vă panicaţi. Aşa cum copilul se joacă cu degeţelele, le priveşte, râde, îşi atinge nasul, urechile, ochii, tot aşa el îşi explorează şi organele sexuale descoperind poate o stare de plăcere atunci când le atinge. Nu trebuie confundată această activitate de explorare a propriului corp cu masturbarbarea care apare mai târziu, în perioada preadolescenţei sau chiar la preşcolarul mare (uneori) şi care se deosebeşte de o simplă joacă cu organele intime prin faptul că se încearcă imitarea actului sexual fiind vorba de mai mult decât simple atingeri.

 

La 4-5 ani copilul poate fi curios să îi observe pe ceilalţi copii când merg împreună la toaletă, se uită la cei de acelaşi gen cu ei şi sunt curioşi şi uimiţi să observe că o parte dintre copii „arată altfel”. Dacă copilul vine acasă şi vă întreabă despre aceste diferenţe este de dorit să le explicaţi că oamenii sunt diferiţi, că fetiţele şi băieţeii se deosebesc. Încercaţi să nu certaţi copilul şi să îi spuneţi că „va afla când va fi mare” sau că „este ruşinos ce ai făcut” deoarece copilul se poate inhiba, comunicarea cu el va fi afectată sau poate înţelege că sexualitatea este o ruşine, o vină, iar spre adolescenţă să apară probleme legate de acest subiect şi de relaţionarea cu cei de sex opus.

 

Dacă observi că micuţul sau micuţa ta acordă mai mult timp jocului cu organele intime şi preferă să facă acest lucru decât să se joace cu prietenii sau să se implice în alte activităţi care înainte îi făceau placere, gândeşte-te că acesta poate fi un semn de anxietate şi atunci copilul încearcă prin atingerea organelor sexuale să se relaxeze, să simtă plăcere, mai poate fi vorba despre atragerea atenţiei părinţilor copilul simţinu-se privat de atenţia acestora sau de molestare sexuală (şi aici mă refer în principal la atingerea organelor sexuale ale copilului de către adulţi sau copii mai mari cu care copilul rămâne de obicei sau ocazional, comportament pe care copilul îl imită).

 

Dacă se întămplă să surprideţi copilul masturbându-se atunci când merge la culcare sau dacă educatoarea vă vorbeşte despre un astfel de comportament pe care copilul îl are la orele de somn este bine să discutaţi cu copilul despre acest lucru şi nu este deloc indicat să îl dojeniţi, pedepsiţi sau să îl „faceţi de ruşine” în faţa celorlalţi copii sau acasă în faţa membrilor familiei. Impactul emoţional va fi foarte puternic şi cu urmări în dezvoltarea sa viitoare putând duce chiar la probleme de impotenţă, frigiditate. Dacă aveţi nevoie de părerea unui psiholog nu ezitaţi să mă contactaţi.

 

Cu ajutorul poveştilor, jocurilor cu păpuşi, desenelor şi filmuleţelor animate pentru copii pe această temă şi nu în ultimul rând cu ajutorul comunicării cu copilul veţi putea să fiţi „prieteni” şi să discutaţi despre diferenţele dintre fetiţe şi băieţei, despre explorarea propriului corp, a senzaţiilor care apar. Fiind relaxaţi şi deschişi spre comunciare sunt convinsă că veţi găsi un limbaj comun de „dezbatere” a acestui subiect.

 

Până data viitoare îţi doresc o zi frumoasă şi inspiraţie în comunicarea cu puiul tău!

 

 

Autor articol: Iulia Păsărin – psihoterapeut integrativ si psiholog clinician

ShareShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *